Foxtrot-ul si Quick Stepul au origine comuna. In anii 1920 multe formatii cantau Foxtrot-ul prea rapid , fapt ce a nemultumit pe multa lume, chiar si cateva din marile publicatii ale vremii scriind despre aceasta. Astfel la sfarsitul anilor 20 au fost dezvoltate doua dansuri diferite Slow-Foxtrot-ul cu 32 batai pe minut si Quick Step-ul cu 50-52 batai pe minut .

Charleston-ul este unul din dansurile care au avut o influenta majora in formarea si dezvoltarea Quick Step-ului.

Englezii au dezvoltat din Charleston-ul original, un dans progresiv fara „kick-uri”(miscare specifica) amestecat cu mai sus mentionatul Foxtrot, denumindu-l „the Quicktime Foxtrot and Charleston” .

Quick step-ul a devenit foarte popular deoarece a oferit tinerilor din clasa de mijloc a societatii un ritm plin de veselie si dinamism specific varstei lor.

Este cel mai energic dans standard, jucãus si vioi, cu un ritm ascutit dar, în acelasi timp, usor ca un fulg, emanând un farmec aparte. Figurile sunt dinamice pretinzand mult exercitiu si sincronizare.

Stilul Quick-step-ului este dat mai ales de elanul “fulgerãtor”, de pasii iuti ce ocupã în avântul lor un spatiu mare.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 50 masuri pe minut.